“”Căci dacă mădularul (μέλοΐ) e parte (μέρος) a trupului, iar partea e totuna cu «părticica» (μοίρα), atunci mădularul va fi totuna cu «părticica». Dar dacă părticica e totuna cu mădularul, iar adunarea şi sinteza mădularelor con stituie tţupul organic, care, unit cu sufletul mintal, arată pe om, atunci cel ce zice că sufletul sau trupul e parte sau mădular al omului nu greşeşte faţă de adevăr. “”
Căci cele cinci moduri ale timpului, locului, genului, persoanei şi demnităţii se adună în cele trei : al filosofiei făptuitoare, naturale şi teologice, iar acestea trei, în două, care indică prezentul şi viitorul. Şi acestea, în Raţiunea negrăită, desăvîrşitoare, simplă şi atotsusţinătoare. Pentru că din aceasta s-a ivit prin ieşire decada generală a m odurilor contem plate în Scriptură, ca într-o obîrşie, şi se adună prin concentrare aceeaşi decadă în monadă. 102 b. Sub aspectul timpului, raţiunea Scripturii e văzută spiritual cînd ne arată pe : «cînd», «era», «este», «va fi», «înainte de aceasta», «prezentul», «după aceasta», «în aceeaşi vrem e», «de la început», «trecutul», «viitorul», «anii», «vrem urile», «lunile», «săptămînile», «zilele», «nopţile» şi părţile acestora şi, pe scurt, toate cîte le arată timpul. Sub aspectul locului, cînd arată cerul, pămîntul, aerul, marea, lumea, marginile, ţările, insulele, cetăţile, bisericile, satele, ţarinile, munţii, văile, drumurile, rîurile, pustiurile, lacurile, livezile, viile şi, pe scurt, toate cîte pot exprima locul. Sub aspectul genului în general cînd arată pe îngeri sau toate cîte ţin de ordinea fiinţelor înţelegătoare din ceruri, apoi cerul şi luna, stelele, focul şi cîte sînt în aer, pe pămînt, în mare, sau animalele, număr. în persoane, cînd numeşte cu numele pe acest înger sau pe acest arhanghel, sau serafim, sau celelalte fiinţe înţelegătoare care vieţuiesc în ceruri, sau arată cu numele pe Avraam sau Isaac sau Iacov sau pe alt oarecare din cei amintiţi în Scriptură cu laudă sau cu ocară. Iar după demnitate, cînd arată îm părăţia sau pe împărat, pe păstor sau turma, pe preot sau preoţia, pe plugar sau pe comandantul de oşti, pe arhitect şi, simplu grăind, toate profesiunile în care se împarte neamul omenesc. Dar toate acestea cite le-a arătat cuvîntul că se cuprind în cele cinci moduri, constînd din fiinţă, putere şi lucrare, sau din primele distincţiuni referitoare la ele, mişcă sau sînt mişcate, lucrează sau sînt lucrate, contemplă sau sînt contemplate, vorbesc sau sînt vorbite, învaţă sau sînt învăţate, atrag sau resping şi ca să spun scurt : lucrînd sau pătimind. Iar acestea înfăţişează prin împletirea reciprocă între ele, în chip variat, filosofia făptuitoare, naturală şi teologică. Căci fiecare din cele numite e înţeles în chip diferit, ca vrednic de laudă sau de ocară, după sensurile aflate prin contemplaţie, şi descoperă raţiunile referitoare la ele, cele care trebuie făcute sau nu trebuie făcute, cele naturale sau nenaturale, cele inteligibile sau neinteligibile. Pentru că, precum am spus, în orice raţiune sînt două moduri, descoperite după putinţa celui ce face cu prudenţă cercetarea înţelesului lor. Şi din afirmarea raţiunilor ce sînt de făcut, a celor naturale şi a celor inteligibile, şi din respingerea închipuirilor ce nu sînt de făcut, a celor nenaturale şi a celor neinteligibile, cei credincioşi cultivă filosofia făptuitoare, naturală şi teologică, ceea ce e tot una cu iubirea de Dumnezeu. 102 c. A cestea iarăşi se împart în prezent şi viitor, ca unele ce ׳au umbra şi adevărul, tipul şi arhetipul (chipul şi m odelul). Căci chiar de ar avea omul în veacul acesta în chip suprafiresc şi înalt puterea de a atinge cea mai înaltă măsură a virtuţii, a cunoştinţei şi, prin aceasta, puterea de a se face stăpîn pe ştiinţa celor dumnezeieşti, se află încă in tipul şi icoana arhetipurilor. Pentru că tot ce socotim noi acum că e adevăr e în realitate tip şi umbră şi icoană a Raţiunii mai înalte. Raţiunea, care în toate lucrează în vederea viitorului şi e făcătoare a tuturor, e înţeleasă ca existînd şi arătîndu-se în tip şi în adevăr, ca una ce e mai presus de prezent şi viitor şi mai presus de tip şi de